Nu vă lăsati păcăliti de statistică

Posted in Devotional on February 11, 2008 by redermarius

„Calea nebunului este fără prihană în ochii lui, dar înteleptul ascultă sfaturile.”  (Prov. 12,15)

Am crezut întotdeauna că proteinele formează oase sănătoase, deci carnea si produsele de origine animală sunt esentiale în alimentatie. Când am întâlnit atleti care erau vegani (nu consumau niciun fel de produse de origine animală), am fost uimită. Asa este – dacă nu iei seama la toate dovezile, este usor să fii păcălit. Cercetând, am descoperit că o alimentatie bogată în proteine supune corpul la un efort excesiv.

Oamenii spun: „Avem nevoie de foarte multă carne, pentru că ea formează musculatura si ne dă energie, iar alimentele de origine vegetală nu au deloc proteine”. Dar, de fapt, proteinele din carne nu merg direct la muschi. Organismul le prelucrează ca pe orice aliment. Cele mai multe vegetale contin si proteine, asa că, dacă vei consuma o mare varietate în fiecare zi, vei avea suficiente proteine. Cât priveste energia, nu proteinele constituie cea mai eficientă sursă de energie a corpului, ci carbohidratii.

„Dar o alimentatie bogată în proteine este cea mai bună metodă pentru slăbit”, argumentează unii. Există cercetări care arată că o alimentatie bogată în proteine si săracă în hidrati de carbon ajută la scăderea în greutate. Dar este aceasta cea mai bună metodă? Nu tocmai. Proteinele nu pot să ardă grăsimea, asa cum au sustinut unii. Ele au tot atâtea calorii ca hidratii de carbon – 4 cal/g. Iar alimentele cu multe proteine, cum este carnea de vită, sunt bogate si în grăsime, care are 9 cal/g. Deoarece un regim bogat în proteine nu este echilibrat, poate supune rinichii la un efort prea mare. S-a descoperit că regimurile cu proteine lichide administrate pe o perioadă lungă pot deteriora functia inimii. Expertii recomandă ca proteinele să reprezinte doar 12%-15% dintr-o alimentatie sănătoasă.

Atunci când iei hotărâri care privesc stilul de viată, nu poti să iei un singur studiu ca adevăr si să ignori toate dovezile care îl contrazic. La fel este si cu Biblia. Nu trebuie să alegi un singur text si să-l interpretezi într-o manieră contrară dovezilor biblice.

Adevărul, fie spiritual, fie privitor la sănătate, poate însemna diferenta dintre viată si moarte. Ce poti face astăzi, pentru a fi mai bine informat?

Kay Kuzma

Întrebarea căpitanului

Posted in Devotional on February 10, 2008 by redermarius

„Cârmaciul s-a apropiat de el, si i-a zis: ’Ce dormi? Scoală-te si cheamă pe Dumnezeul tău! Poate că Dumnezeu va voi să Se gândească la noi, si nu vom pieri!’”  (Iona 1,6)

Contextul: o furtună puternică pe Marea Mediterană. Corăbierii aruncă peste bord încărcătura, dar fără folos; apoi se întorc de la blesteme picante la implorarea zeilor… Dându-si seama că unul dintre pasageri lipseste, căpitanul îl caută si îl găseste în cala corabiei. Întrebarea căpitanului arată surprindere si neliniste. „Ce faci tu, omule care dormi? Scoală-te, roagă-te Dumnezeului tău! Poate că El ne va salva.”

Iona mărturiseste că este evreu, că se închină adevăratului Dumnezeu Creator, care l-a trimis să-i avertizeze pe locuitorii Ninivei că vor fi nimiciti, dar el a fugit de această misiune. E clar. Cauza acestei furtuni trebuie să fie îndepărtată sau vor pieri cu totii. „Aruncati-mă în mare”, insistă Iona. Ei ezită, dar nu pare să existe altă alegere. Asa că îl aruncă peste bord. Furtuna se linisteste imediat si corăbierii învată să se teamă de adevăratul Dumnezeu.

Ce au de-a face toate acestea cu sănătatea? Cei mai multi oameni se îndreaptă într-o directie care poate duce la o moarte prematură. Boli contagioase omoară multimi de oameni si, înainte de a se descoperi remedii, apar alte virusuri si bacterii fatale. Remediile conventionale nu mai sunt eficiente. Cea mai bună protectie rămâne un sistem imunitar puternic si sănătos. Apoi există acei ucigasi care tin de stilul de viată: boala de inimă, diabetul, cancerul. stiu oamenii că ceea ce ei mănâncă, beau si fumează îi omoară? Dacă nu-si schimbă obiceiurile, se află într-un mare pericol.

Dumnezeu, Căpitanul nostru ceresc, are o solie mântuitoare. În mijlocul furtunii, El întreabă: „Ce faci tu, omule, care dormi?” Am toată nădejdea că nu trebuie să fim aruncati peste bord înainte de a fi dispusi să le împărtăsim altora solia de sănătate, pe care Dumnezeu ne-a încredintat-o: alimentatia initială din Geneza, bazată pe plante, alimentele curate de origine animală din Leviticul 11 si poruncile din Exodul 20 pentru relatii sănătoase.

Asemenea lui Iona, ne temem să spunem ceva, pentru că nu credem că oamenii îsi vor schimba obiceiurile. Dar Iona a gresit.

Îti multumesc, Dumnezeule Creator, pentru solia sănătătii. Cui vrei să i-o împărtăsesc?

Marjorie Baldwin

Esti la fel de norocos cum este Kyle?

Posted in Uncategorized on February 9, 2008 by redermarius

„Bucurati-vă întotdeauna. Rugati-vă neîncetat. Multumiti lui Dumnezeu pentru toate lucrurile; căci aceasta este voia lui Dumnezeu, în Hristos Isus, cu privire la voi.”  (1 Tes. 5,16-18)

– Kyle este un copil foarte norocos, spuse mama lui, cu un zâmbet.

– De ce spuneti că e norocos? Eu credeam că a fi invalid este ceva rău.

– A, nu, răspunse ea. Dacă s-ar fi născut cu o generatie în urmă, Kyle nu ar fi avut un calculator care functionează pe baza unor comenzi rostite!

Eram uimită că nici Kyle, nici mama lui nu aveau resentimente fată de „sistemul” care îl obligase să facă un vaccin când era mic. Din cauza unei reactii alergice, a rămas cu grave incapacităti fizice. Desi este tintuit în scaunul cu rotile si trebuie să suporte nenumărate operatii, Kyle merge la scoală si este un elev strălucit – are numai note maxime si este seful clasei.

Când l-am întâlnit prima dată, Kyle era internat pentru mai multe interventii chirurgicale. Era într-o stare foarte gravă. Chiar atunci, mama spusese că este un copil norocos. Asa a fost. A stat mai mult de trei săptămâni în sectia de ATI Pediatrie, dar în cele din urmă a ajuns acasă si s-a întors si la scoală.

A fost Kyle tâfnos si s-a văitat, pentru că a trebuit să stea atât în spital? Nu. si-a deplâns soarta, comparându-se cu colegii săi de la scoală? Nu, cel putin nu adesea. A încercat el, atât cât a putut, să răspundă cerintelor aparent imposibile ale medicilor? Da, a făcut tot ce a putut ca să coopereze.

Ce ar fi fost dacă ar fi cedat? Ce ar fi fost dacă mama lui nu ar fi avut o atitudine de recunostintă? Ce-ar fi fost dacă tatăl lui i-ar fi învinuit pe altii pentru problemele fiului său?

si reactiile mele sunt o alegere. Mai întâi de toate, frustrările si dezamă-girile mele sunt doar de moment, nu pentru o viată întreagă. Măcar pentru aceasta, si tot trebuie să fiu recunoscătoare!

Tu cum stai? Când te superi, esti tâfnos sau te porti urât? Gândeste-te ce ai putea face data viitoare pentru a răspunde pozitiv. Reaminteste-ti tu însuti că esti foarte norocos. Spune împreună cu apostolul Pavel: „Căci m-am deprins să fiu multumit cu starea în care mă găsesc” (Fil. 4,11).

Enumeră zece motive de multumire si laudă-L pe Domnul!

Tabitha Abel-Cooper

Lectii pe care le-am învătat despre cum să supravietuim crizelor

Posted in Devotional on February 8, 2008 by redermarius

„Iată ce mai gândesc în inima mea si iată ce mă face să mai trag nădejde: Bunătătile Domnului nu s-au sfârsit, îndurările Lui nu sunt la capăt.”  (Plâng. lui Ier. 3,21.22)

Pe 8 februarie 1996, sotul meu a suferit un masiv atac vascular cerebral. Neurologul a spus că sotul meu nu va mai lucra niciodată. „Doamne”, m-am rugat, „nu as fi putut învăta ce ai vrut Tu să învăt, dar într-un mod mai putin stresant, mai putin devastator? Nu exista o carte bună, pe care as fi putut să o citesc, sau o predică pe care as fi putut să o ascult?” si din partea lui Dumnezeu mi-a venit răspunsul: „Harul Meu îti este de ajuns”.

Sper ca următoarele lectii despre viată, iubire si relatie pe care le-am învătat eu, să vă ofere perspectivă si curaj. Iată-le pe cele mai importante:

1. Nimic nu este pentru totdeauna. Laudă-L pe Dumnezeu, El a promis că va face toate lucrurile noi (Apoc. 21,5).

2. Relatiile sunt mai importante decât orice. Ar fi bine dacă Jan ar putea să repare instalatiile, să meargă pe bicicletă si să înoate ca înainte, dar nu e necesar. Importantă este iubirea noastră – si ea a devenit mai puternică.

3. Poti supravietui crizelor; poti să te adaptezi la schimbări majore. Cre-deam că nu voi fi în stare să mă descurc, dacă lui Jan i s-ar întâmpla ceva. Acum stiu că voi supravietui. Pot să mă adaptez la schimbări.

4. Nu amâna să trăiesti viata, economisind pentru viitor. Ziua de astăzi este tot ce ni s-a dat. Continuă să trăiesti fiecare zi pe deplin, fără regrete.

5. Trăieste fiecare zi. Nu te îngrijora de viitor, dar continuă să visezi. Visu-rile tin vie speranta, care este un tovarăs bine venit în momente dificile.

6. Există o putere incredibilă în rugăciune. Într-un interval de minute după atacul vascular al lui Jan, au fost formate lanturi de rugăciune pentru el de la un capăt la altul al lumii. Însănătosirea lui Jan a fost miraculoasă.

7. Dumnezeu este bun. Desi crizele si durerea pot să ne întunece vederea, Dumnezeu este cu noi si Cuvântul Său ne oferă mângâiere si încurajare. Bunătatea si îndurarea Lui nu se sfârsesc niciodată!

Când te asteaptă momente dificile, caută lectiile pe care le poti învăta si multumeste-I lui Dumnezeu că bunătatea Lui nu se sfârseste niciodată.

Kay Kuzma

Nevoia de schimbare

Posted in Devotional on February 7, 2008 by redermarius

„’Scoală-te’, i-a zis Isus, ’ridică-ti patul si umblă.’… După aceea, Isus l-a găsit în Templu, si i-a zis: ’Iată că te-ai făcut sănătos; de acum să nu mai păcătuiesti, ca să nu ti se întâmple ceva mai rău’.”  (Ioan 5,8-14)

Adesea, cei care încearcă să facă brusc schimbări majore în stilul lor de viată renuntă din cauza descurajării. Dar, dacă esti bolnav, se poate ca viata ta să depindă de o schimbare rapidă. Iată câteva exemple.

Bolnavii cu diabet de tip 2 consideră că, dacă iau tratament, vor fi sănătosi. Dar, uneori, chiar cu îngrijirile medicale si cu medicamentele cele mai bune, glicemia nu poate fi tinută sub control. De aici, teribilele efecte secundare. Diabetul este prima cauză de orbire. În SUA, se fac zilnic 150 de amputatii de picior din cauza diabetului. Riscul de boală de inimă este de 10 ori mai mare. Solutia – o schimbare rapidă. Prin miscare, mers pe jos 6 km pe zi sau ceva echivalent, si o alimentatie vegetariană, fără produse rafinate, în decurs de 3–6 săptămâni, mai mult de 50% dintre bolnavii cu diabet tip 2 pot ajunge să nu mai aibă nevoie de medicamente, iar neuropatia diabetică ar fi vindecată complet în 80%-90 % dintre cazuri.

si boala de inimă impune o schimbare rapidă. Semnul cel mai obisnuit al unei probleme cu inima este moartea subită! Asa că nu astepta să apară, si abia apoi să faci unele schimbări! Reducerea grăsimii din alimentatie, la 10% din aportul caloric, si miscarea zilnică produc o scădere a plăcii aterosclerotice în medie cu 5,5% în 12 luni. Majoritatea atacurilor de inimă au loc din cauză că artera se obstruează, dar nu prin cresterea treptată a plăcii aterosclerotice, ci printr-un cheag format cu ajutorul colesterolului eliminat din interiorul plăcii, prin ruperea învelisului. Schimbarea alimentatiei poate face ca, în câteva săptămâni, învelisul să devină stabil.

Dacă esti sănătos si vrei să rămâi asa, hotărăste-ti niste tinte si adoptă un plan de îmbunătătire a vietii. Dar, dacă nu esti sănătos, nu astepta! Ziua de mâine depinde si de felul cum trăiesti astăzi!

Ca să rămâi sănătos spiritual, adoptă un plan de îmbunătătire spirituală progresivă a vietii. Dar, dacă ai contractat o „boală” a păcatului, cere-I lui Dumnezeu puterea de vointă pentru a face o schimbare rapidă astăzi.

Jim Brackett

Dinti noi, o viată nouă

Posted in Devotional on February 6, 2008 by redermarius

„Sunt multi, care se poartă ca vrăjmasi ai crucii lui Hristos. … Dar cetătenia noastră este în ceruri… El [Domnul Isus Hristos] va schimba trupul stării noastre smerite, si-l va face asemenea trupului slavei Sale, prin lucrarea puterii pe care o are de a-si supune toate lucrurile.”  (Fil. 3,18-21)

Pierderea dintilor este întotdeauna o experientă traumatică, indiferent de cauze. Dintre acestea, cea mai obisnuită este slăbirea gingiei. Adesea, cei aflati în această situatie îsi dau seama doar când încep să li se miste dintii sau merg la un control si descoperă că este prea târziu. O altă cauză este procesul de cariere extremă. Oamenii stiu, dar se tem să meargă la dentist si amână tratamentul până când sunt siliti de durere. În cazul traumatismelor, omul vede uneori primejdia, dar nu poate să evite lovitura.

Toti acesti oameni pot fi comparati cu cei care neagă boala păcatului. Ei arată bine pe dinafară, dar rădăcinile lor sunt slăbite pe nestiute în interior. Persoana cu carii dentare poate fi asemănată cu cel care este răzvrătit si refuză să-I ceară ajutor lui Dumnezeu. Persoana care suferă un traumatism se află în locul nepotrivit, la momentul nepotrivit, si nu poate scăpa de consecintele dezastruoase ale actiunilor altcuiva.

Oamenii pot ajunge într-un necaz serios atunci când îmbină o alimentatie nesănătoasă, cu foarte mult zahăr, cu lipsa igienei dentare si cu neglijarea controalelor medicale regulate. Dacă problemele persistă, ei pot ajunge la punctul în care singura solutie este să ia totul de la capăt!

Dintii noi si functionali, indiferent dacă este vorba despre implanturi generale sau partiale, punti dentare sau danturi false, pot să dea un avânt cu totul nou în viată! Cel în cauză poate, în sfârsit, să mestece iarăsi, să aibă o digestie mai bună si să arate mai bine!

Uneori, trebuie să suferim o distrugere totală înainte de a fi pregătiti să privim dincolo de orizonturile înguste ale propriei noastre dureri si să-L rugăm pe Domnul Isus să refacă trupul stării noastre smerite, pentru a fi asemenea trupului Său proslăvit! Când suntem dispusi să facem asa, El făgăduieste că ne va da o viată cu totul nouă.

Doamne, Te rog să-mi dai o viată nouă astăzi.

Jerry Muncy

Cântecul păsării

Posted in Devotional on February 5, 2008 by redermarius

„Neprihănitilor, bucurati-vă în Domnul!… Cântati-I o cântare nouă! Faceti să răsune coardele si glasurile voastre! Căci Cuvântul Domnului este adevărat si toate lucrările Lui se împlinesc cu credinciosie.”  (Ps. 33,1-4)

Ellen era un copil optimist si plin de sperantă; era sociabilă, curajoasă, hotărâtă si perseverentă. Părintii aveau mari sperante pentru viitorul ei. Apoi, când avea nouă ani, o colegă a aruncat cu o piatră, zdrobindu-i nasul si desfigurând-o. A zăcut în comă trei săptămâni si a fost foarte aproape de moarte… Ea însăsi scria: „Ideea de a-mi purta nenorocirea de-a lungul întregii vieti era insuportabilă. Nu puteam să văd nicio plăcere în viata mea. Nu doream să trăiesc, si nu îndrăzneam să mor, pentru că nu eram pregătită.” (Spiritual Gifts, vol. 2, p. 9).

A ajuns slabă, timidă si descurajată. Prietenele au părăsit-o. Multă vreme nu a putut să meargă la scoală, apoi nu îsi putea aminti ce învătase. Mâna îi tremura si nu putea scrie, iar când încerca să citească, literele se amestecau, ametea si lesina.

După vreo cincizeci de ani, ea a vizitat locul accidentului si a scris: „Această nenorocire, care pentru un timp părea atât de amară si greu de suportat, s-a dovedit a fi o binecuvântare ascunsă. Lovitura crudă care m-a lipsit de bucuriile pământesti a fost mijlocul de a-mi întoarce privirea către cer. Probabil că niciodată nu L-as fi cunoscut pe Domnul Isus, dacă durerea care mi-a întunecat primii ani nu m-ar fi condus să caut mângâiere în El”.

Apoi, ea spune povestea unei păsări care nu voia să cânte cântecul stăpânului când colivia era plină de lumină, dar, când stăpânul i-a acoperit colivia, pasărea a ascultat cântecul până când a putut să-l cânte în mod desăvârsit. După aceea, a putut totdeauna să-l cânte si în lumină. „Asa Se poartă Dumnezeu cu făpturile Sale. El are un cântec pe care vrea să ne ajute să-l învătăm, iar după ce l-am învătat în mijlocul umbrelor adânci ale nenorocirii, putem să-l cântăm totdeauna.” (R. H., 25 noiembrie 1884)

Ellen a devenit un conducător spiritual si un autor prolific – are mai multe cărti publicate decât oricare alt autor american din istorie. Incredibil, nu?

Dumnezeu poate să transforme orice incapacitate sau invaliditate pe care o ai într-o ocazie favorabilă. Ai încredere în El!

Kay Kuzma

O zi de desfătare

Posted in Devotional on February 4, 2008 by redermarius

„Dacă Sabatul va fi desfătarea ta, ca să sfintesti pe Domnul, slăvindu-L, si dacă-L vei cinsti, neurmând căile tale, neîndeletni-cindu-te cu treburile tale si nededându-te la flecării, atunci te vei putea desfăta în Domnul.” (Is. 58,13.14)

Am crescut în Polonia catolică. Tatăl meu avea inima deschisă pentru adevăr si o iubire intensă pentru Domnul Hristos. si-a dorit mult o Biblie, ca să poată citi Cuvântul lui Dumnezeu pentru sine. Odată a visat un vânzător de cărti care avea o Biblie în geantă. Nu a uitat acest vis. Într-o zi, pe când era în vizită la un prieten, a venit la usă un vânzător ambulant. Avea cărti protestante, asa că a fost gonit. Tata s-a dus iute după el si i-a cumpărat nu numai Biblia, ci si toate celelalte cărti. În felul acesta, a aflat despre Sabat.

Dacă citesti Biblia, nu e greu să afli despre Sabatul zilei a saptea. Geneza 2,1-3 ne spune cum Dumnezeu S-a odihnit, a binecuvântat si a sfintit ziua a saptea. Apoi, în Exodul 20,8, sclavilor israeliti de curând eliberati li s-a poruncit să îsi „aducă aminte de ziua de odihnă”. Închinarea în ziua a saptea era importantă pentru Dumnezeu si de aceea îi era scumpă si tatălui meu. Era un monument de aducere-aminte în timp, un timp pus deoparte ca să-si aducă aminte de Creatorul pe care Îl iubea si ca să-L laude.

De când mă stiu, Sabatul a fost o desfătare pentru mine. Când eram mic, îmi puneam hainele de Sabat si asteptam până erau toti gata, apoi mergeam împreună, pe jos, acasă la un alt membru al bisericii, pentru serviciile divine.

Nu am lipsit niciodată de la biserică, nici în timpul războiului, sub ocupatia nazistă, când întâlnirile religioase erau ilegale. Duceam daruri si flori la casa respectivă, ca si când am fi participat la o întâlnire socială. Apoi, rosteam cuvintele imnurilor, temându-ne că, dacă ne auzeau cântând, vecinii ne vor raporta. După o masă specială de Sabat, tata ne ducea în parcul din valea Wistulei sau pe plaja Lacului Lansk. Amintirile mele despre Sabat sunt legate de tata, pentru că era ziua pe care o petrecea cu noi.

Mult mai târziu, când engleza a devenit limba mea, am descoperit că abba, termenul biblic pentru „tata, tăticul, tati”, se află în mijlocul cuvântului Sabbath [Sabat]. Nu este de mirare că Sabatul este o desfătare!

Sfinteste ziua de Sabat si vei vedea că aceasta te va aduce mai aproape de Tatăl tău din cer!

Jan Kuzma

Când problemele din copilărie cresc odată cu noi

Posted in Devotional on February 3, 2008 by redermarius

„Dacă voieste cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-si ia crucea si să Mă urmeze.”  (Matei 16,24)

De obicei, problemele adultilor îsi au originea în probleme nerezolvate în copilărie. Cel mai bine este să-i ajutăm pe copii când sunt tineri si impresionabili, iar cei mari sunt întelegători si dispusi să-i ajute.

Lynn întârzie întotdeauna la serviciu, la adunări si la întâlniri. Când era copil, nimeni nu i-a cerut să ajungă la timp. Acum îi e greu să se schimbe.

Robert este supraponderal, are o sănătate precară si nu poate să-si formeze obiceiuri alimentare bune. Cauza nu sunt oasele mari, ereditatea sau glandele endocrine, ci problemele emotionale nerezolvate în copilărie. Mama îi dădea gustări între mese si îl consola cu dulciuri. A fost răsfătat si ghiftuit sub sloganul „Te iubesc”.

Jane îsi aruncă hainele peste tot si le lasă acolo până când se împiedică de ele. Obiceiul de a fi dezordonată se vede si la locul de muncă. Ea are o minte sclipitoare, este harnică si ar putea să fie avansată, dar un om dezorganizat este un model negativ pentru copiii cu care lucrează. Problema emotională nerezolvată o împiedică să fie promovată.

Când problemele din copilărie devin „adulte”, mai există vreo sperantă?

Da! Poti să birui toate problemele emotionale mostenite si cultivate, dacă esti cu adevărat convertit si Îl primesti pe Domnul Hristos ca Mântuitor al tău, pentru că prin El poti face orice. El îti va întări puterea de stăpânire de sine si hotărârea de a te schimba. (Vezi Fil. 4,13.)

Dar Satana vrea să crezi că esti fără sperantă. Atunci când esti ispitit să crezi minciuna lui nu uita că: „În întreaga fortă satanică nu există nicio putere care să înfrângă un suflet care, în simplitate, se aruncă în bratele Domnului Hristos” (E. White, Parabolele Domnului Hristos, ed. 1995, p. 105).

Tu ce astepti? Urmează instructiunile: renuntă la poveri, leapădă-te de tine însuti, ia crucea Lui si urmează exemplul Său – cu Domnul Hristos toate lucrurile sunt posibile.

Blondel Senior